Aquamarine

Suntem aici pentru tine

 

Ce este psihoterapia holistica?

Psihoterapia holistică este o abordare integrativă din cadrul terapiilor holistice, care se concentrează pe relația dintre minte, corp și spirit, încercând să înțeleagă și să abordeze modul în care cele trei aspecte se influenteaza reciproc atunci cand apar tulburari psiho-fiziologice.

Istoria și dezvoltarea terapiei holistice 

În ceea ce privește acordarea de îngrijiri medicale, utilizarea termenului „holistic” datează din vremea lui Hipocrate, cu peste 2.500 de ani în urmă. Considerând că este insuficientă concentrarea asupra unui aspect al unei persoane, Hipocrate a subliniat importanța stabilirii echilibrului în interiorul individului, considerând persoana ca un întreg compus din mai multe părți care lucrează impreuna,

În secolul al XX-lea, îngrijirea sănătății a devenit mai focusata din punct de vedere medical, astfel ca tratarea anumitor simptome a fost redusă la o singură formă de intervenție. Problemele mintale au fost tratate de obicei cu terapie prin vorbire, iar simptomele fizice au fost abordate cu medicamente și intervenții chirurgicale. Mintea și corpul au fost privite în mod constant ca entități separate.

Abia în anii 1970, oamenii din domeniul medical și din alte domenii de îngrijire a sănătății au început să observe că tratând doar unul sau câteva simptome in mod independent, nu reușesc întotdeauna să-i ajute pe oameni să-și îmbunătățească starea de sanatate si calitatea generală a vieții.

Prima conferință privind sănătatea holistică, a avut loc in California, în 1975, si a marcat inceputul mișcării pentru forme alternative de tratament, atât în domeniul medicinei, cât și în rândul terapiilor alternative.

Psihoterapia holistică se bazează pe mai multe forme de terapie, cum ar fi: psihanaliză, terapie cognitiv comportamentală. hipnoterapie. stress management, Yoga, tehnici de respiratie, imaginatie dirijata, meditatie.

Teoria terapiei holistice susține că conștiința unei persoane nu este găzduită în nicio parte a corpului, ci este o integrare a minții, corpului și spiritului. Practicienii psihoterapiei holistice cred că abordarea fiecărei persoane ca o ființă întreagă este elemental esențial si caută să sprijine procesul de conștientizare a conexiunii dintre emoțiil, gânduri, experiențe fizice și înțelegeri spirituale. Această înțelegere mai profundă a întregului conduce adesea la creșterea conștientizării de sine, stimei de sine și acceptării de sine.

Psihoterapia holistică nu are ca obiectiv eliminarea simptomelor ci le consideră o modalitate prin care conștiința unei persoane poate atrage atenția asupra unei conștientizări superioare de sine la un moment dat, astfel că practicienii vizează mai puțin schimbarea și mai mult acceptarea a ceea ce este în momentul prezent. Odată ce această acceptare este atinsă, rezistența dispare treptat, teama se disipează permițând relaxării să se instaleze. Acceptarea și relaxarea sunt componente importante ale acestei terapii. 

Cui se adresează psihoterapia holistică?

Psihoterapia holistică nu tratează simptomele, ci persoana, deci se poate intervenii în orice situație de dezechilibru sau dizarmonie, acută sau cronică. Nu are contraindicații. Este important însă să existe deschidere către o perspectivă spirituală asupra vieții și morții. Convingerile noastre ne pot îmbolnăvi atunci cănd sunt în conflict cu nevoile sau acțiunile noastre, astfel că, prin alinierea convingerilor la nevoi și acțiuni, putem accesa forța vindecătoare din noi. Putem spune că ne aliniem la forțele vindecătoare universale atunci cănd acceptăm schimbarea necesară.

Psihoterapia holistică se recomandă îndeosebi atunci cănd apar tulburări precum depresie, anxietate, atacuri de panică, tulburări de dispoziție, tulburări somatice, traume – ex. abuz sexual.

Yoga si anxietatea

Cum funcționează sistemul nervos?

Sistemul nervos este format din creier, coloana vertebrala, organe senzoriale si nervi, care alcatuiesc sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP). In ceea ce priveste sistemul nervos central, acesta este compus din miliarde de neuroni, impreuna cu tesutul de sustinere al acestora, numit nevroglie, si cuprinde creierul si maduva spinarii. Sistemul nervos periferic este format din totalitatea nervilor din organism.

Totodata, sistemul nervos periferic cuprinde doua elemente, mai exact, o componenta somatica, responsabila de legatura organismului cu mediul extern, si una vegetativa, care are rolul de a regla functionarea organelor interne.

In timp ce componenta vegetativa regleaza anumite procese din organism, precum respiratia, care functioneaza in mod automat, componenta somatica are rolul de a conecta creierul si maduva spinarii cu muschii si organele de simt.

Componenta vegetativa este responsabila, asadar, de reglarea functiilor si a impulsurilor din organism care nu necesita efort mental voit pentru a-si indeplini rolul. Aici putem vorbi de digestie, respiratie, urinat sau libido. La randul ei, componenta vegetativa este compusa din doua sisteme: sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Semne ale dereglarii sistemului nervos

Atunci cand glandele suprarenale elibereaza adrenalina ca raspuns in fata stresului, pot aparea urmatoarele manifestari: palpitatii (batai rapide si neregulate ale inimii), cresterea tensiunii arteriale, accelerarea respiratiei, schimbari bruste de dispozitie, dureri in piept, dureri la nivelul stomacului, greata, transpiratie excesiva.

Aceste manifestari sunt incipiente, fiind legate de stresul acut. Manifestarile apar imediat si pot dura cateva minute sau ore, in functie de evenimentul care le-a declansat.

In cazul stresului cronic, 

In cazul in care este vorba de stres cronic,manifestarile pot dura cateva zile sau chiar saptamani si pot fi la nivel emotional sau fizic.

Dintre manifestarile  emotionale se evidentiaza: pierderi frecvente de memorie, iritabilitate crescuta, incapacitate de a se relaxa, scaderea stimei de sine, izolare de alte persoane, insatisfactii legate de viata.

Ca si manifestari fizice cele mai frecvente sunt: dureri de cap, probleme digestive, tensiune arteriala crescuta, insomnii, irascibilitate crescuta, energie scazuta, dureri musculare, lipsa libidoului, probleme de fertilitate, dereglarea menstruatiei,

Stresul cronic poate duce si la aparitia unor complicatii, in cazul in care nu luam masurile necesare la timp. Aceste complicatii pot fi: anxietate, depresie, tulburari de personalitate.

De asemenea, studiile au evidentiat faptul ca stresul cronic poate duce la aparitia sau poate accentua manifestarile unor probleme de sanatate. Printre acestea se numara: diabetul, cancerul, bolile hepatice, bolile cardiovasculare sau cele autoimune

Cum putem mentine sanatatea sistemului nervos?

Pentru a mentine buna functionare a sistemului nervos, este necesar sa apelam la solutiile potrivite. Astfel, cateva dintre lucrurile pe care le putem face pentru a sustine sanatatea sistemului nervos sunt urmatoarele:

  • Sa incercam sa tinem stresul sub control

Asa cum am putut observa mai sus, stresul reprezinta un factor care poate influenta buna functionare a sistemului nervos, iar in unele cazuri, poate duce la aparitia unor probleme de sanatate. Desi de multe ori, nu putem preveni sau elimina stresul, exista solutii pentru a-l diminua.

De exemplu, putem reduce interactiunea cu persoane in jurul carora nu ne simtim confortabil. Nu in ultimul rand, este important sa acceptam faptul ca exista situatii pe care nu le putem controla si sa incercam sa le facem fata cat mai bine.

  • Sa mentinem o alimentatie corecta

Alimentele pe care le consumam pot influenta sistemul nervos. Asadar, este important sa adoptam o alimentatie echilibrata, sa consumam legume si fructe si sa reducem nivelul de grasimi saturate (produse de tip fast-food, prajeli, produse de patiserie, mancare semipreparata) si colesterol.

In schimb, putem consuma alimente bogate in Omega-3 (macrou, somon, ulei de cod, hering, sardine, seminte de chia), curcumin (compusul activ din turmeric), dar si vitaminele B si E.

Acestea ajuta la mentinerea functiilor cognitive si a circuitului neuronal, ofera suport sistemului locomotor si ajuta la imbunatatirea memoriei7. De asemenea, este indicat sa reducem consumul de cafea si alcool. Acestea pot fi consumate, dar numai in cantitati mici, deoarece au proprietati antioxidante.

  • Sa apelam la terapii alternative pentru relaxare

Metodele de relaxare sunt opusul raspunsului pe care organismul il are in fata stresului si ne pot ajuta sa reducem manifestarile acestuia asupra sistemului nervos si starii noastre de bine. Astfel, putem incerca exercitii de meditatie, Yoga sau respiratie, acestea din urma ajutand la calmarea palpitatiilor si la incetinirea respiratiei.

Yoga si anxietatea

In psihoterapia holistica, atunci cand alegem sa lucram folosind tehnicile Yoga cu persoane ce sufera de anxietate, vom avea ca scop principal reglarea sistemului nervos. Prin relaxare, posturi si exercitii de respiratie, special alese in functie de fiecare persoana, se urmareste o re-educare a sistemului nervos, prin activarea sistemului nervos parasimpatic responsabil cu relaxarea profunda.

Anxietatea ne da senzatia de a fi in afara corpului sau in afara momentului – concentrati fie pe viitor, fie pe trecut – iar Yoga poate ajuta prin sentimentul de corporalizare, de a fi in corp, si prin re-aducerea la momentul prezent prin focusarea asupra respiratiei si a senzatiilor fizice. In plus, miscarea si respiratia pot oferi continere si ajuta la diminuarea senzatiei de pierdere a controlului, care vine adesea odata cu anxietatea.

Privita prin lentila gunelor– cele trei calitati care alcatuiesc intregul univers, conform filozofiei Yoga – anxietatea ar fi inteleasa ca o stare in care rajas (guna legata de activitate si activare) este predominanta. Putem folosi asane (posturi), pranayama (controlul respiratiei) si dyana (meditatia) pentru a trece intr-o stare mai sattvica (echilibrata si armonioasa).

Call Now Button