MEDICINA MODERNA SI YOGA


Ne confruntăm în prezent cu numeroase boli cronice datorate îmbătrânirii, problemelor de mediu şi stilul de viaţă hedonist, cum ar fi cancerul, diabetul, osteoporoza şi bolile cardiovasculare, precum şi multe boli incurabile, cum ar fi SIDA. O metodă pentru a aborda mai eficient aceste provocări este integrarea diferitelor tehnici tradiţionale de vindecare, inclusiv Yoga.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adaugat recent o nouă dimensiune la înţelegerea modernă a sănătăţii, dimensiunea spirituală. Un nou semn că două lumi, până nu demult  aparent incompatibile, gasesc puncte de congruenţă.

Yoga implică o abordare holistică a vindecării, luând în calcul  toate straturile fiinţei umane: fizic, mental, emoţional, spiritual.  Medicina se bazează pe anatomie, fiziologie, biochimie şi pe  relaţia structură-funcţie între celule, ţesuturi şi organe. Aceasta se  concentrează pe diagnosticarea şi tratamentul bolilor acute prin medicamente,  chirurgie,  radiaţii şi alte modalităţi de tratament.

Medicina modernă are ca scop final o stare fizică şi mentală optimă. Yoga urmăreşte, de asemenea, atingerea bunăstării mentale şi fizice, deşi metodologia  diferă. În timp ce medicina modernă are multe de oferit omenirii în tratamentul şi managementul unor boli acute, accidente şi boli transmisibile, Yoga are  numeroase avantaje în ceea ce priveşte posibilităţile de prevenire şi de  reabilitare, aducând în plus multe metode de gestionare şi combatere a bolilor.  În timp ce ştiinţa modernă cercetează exteriorul pentru a găsi cauza bolii,  învăţătura Yoga recomandă o înţelegere a aspectelor profunde, interioare.
 
Terapeuţii şi practicanţii Yoga pot beneficia de pe urma analizei complicate şi detaliate oferite de medicina modernă, organismul fiind defalcat în sisteme, apoi în organe, ţesuturi şi în cele din urmă în miliarde de celule. Pe de altă parte, tradiţia Yoga are o interpretare mai holistică, bazată pe Pancha  Koshas (cinci învelişuri) ajutându-i pe medici să înţeleagă că omul nu este  doar "un corp" şi că există alte 4 straturi la fel, dacă nu mai importante decât  cel fizic. Omul este o manifestare a Divinului şi are nu doar corpul fizic, ci,  de asemenea, un corp de energie, un corp mental, un organism de înţelepciune şi  un organism de fericire veşnică. O înţelegere a anatomiei psihice, a fiziologiei Nadis-urilor (canalele energetic din corp) şi Chakrelor (centrele  de energie)
cuplată cu înţelegerea practică a detaliilor corpului fizic poate  inspira celor preocupaţi de sănătatea omului cunoaşterea reală a sinelui în  toate aspectele sale

Dr. Georg Feuerstein spune "Cu mult înainte ca fizicienii să descopere  că materia este energie ce vibreaza cu o anumita frecvenţă, yoghinii din India  au inţeles că acest corp-minte este ca o manifestare ludică a puterii ultime (Shakti), aspectul dinamic al realităţii. Ei şi-au dat seama că pentru a descoperi adevăratul Sine, trebuie valorificat potenţialul atenţiei, deoarece energia din corp-minte urmează atenţia." Un exemplu simplu este creşterea măsurabilă a fluxului sanguin la degetele de la mâini sau de la picioare când
ne  concentrăm asupra lor.

Yoghinii pun mare accent pe destinaţia atenţiei lor, deoarece mintea  creează tipare de energie, provocând obiceiuri de gândire şi de comportament  care pot fi dăunătoare pentru căutarea fericirii autentice.

Profesorul universitar Dr. SV Rao, medic şi eminent om de ştiinţă Yoga, spune: "Yoga este o ştiinţă, deoarece este verificabilă. Yoga ca ştiinţă de a trai este, de asemenea, o arta. Yoga, prin urmare,poate fi definită ca ştiinţa şi arta de a trai optim."
Stilul de viaţă yoga, care include Yama şi Niyama poate ajuta  la prevenirea
unor boli moderne precum Hepatita B şi SIDA. Curăţenia care este  predată prin
intermediul Saucha poate preveni şi limita răspândirea  bolilor contagioase şi
infecţioase. Pacea mentală şi atitudinile Yoga, cum ar fi  Pratipaksha Bhavanam
(transformarea gândurilor negative în gânduri  pozitive prin considerarea
punctului de vedere opus), Samatvam (calmarea  minţii) şi Vairagya (detaşarea
dezinteresată) pot ajuta la prevenirea  multor boli psihosomatice care fac
ravagii în lumea modernă. Dacă aceste valori  Yoga, precum şi practici ca
Asanas, Pranayama, Kriyas şi  Dhyana sunt incluse în viaţa omului modern, putem
preveni aproape toate  bolile care abundă astăzi.

Pranayama (tehnicile de respiraţie) şi Pratyahara (retragerea simţurilor) sunt modalităţi extrem de eficiente pentru a distrage atenţia persoanei de la obiectele din mediul exterior, pentru a-i creşte potenţialul de energie şi pentru a-i mări gradul de control asupra stării interioare. Mai mult decât atât, practica Yoga conduce la conştientizarea şi mai buna înţelegere a propriei persoane, la ajustarea emoţiilor,  expansiunea intelectului, permiţându-ne nu doar să funcţionăm mai bine în orice  situaţie ci să trăim ca fiinţe spirituale cu valori universale.
Trebuie să ne amintim cuvintele lui Platon, atunci când a spus,  "Tratamentul părţii nu trebuie să se realizeze fără tratamentul întregului",  ceea ce înseamnă că tratamentul corpului fără tratarea minţii şi a sufletul ar  fi o pierdere inutilă de timp.

Majoritatea medicilor înţeleg că este important să te relaxezi pentru a te face bine. Problema este că, deşi doctorul îi recomandă pacientului să se relaxeze, nu îi spune şi cum să facă asta. Practicile din Hatha şi Jnana Yoga ajută la relaxarea corpului, a minţii şi a emoţiilor. Relaxarea este un element cheie în orice terapie Yoga. S-a constatat că Shavasana ajută pacienţii  cu hipertensiune iar practicile precum Savitri Pranayama, Chandra  Pranayama, Kaya Kriya, Yoga Nidra, Anuloma, Viloma  Prakriyas şi Marmanasthanam Kriya sunt de un real ajutor pentru o  relaxare completă.

Medicina modernă încearcă să întârzie procesul de îmbătrânire şi să îi ajute pe oameni să arate mai bine oferindu-le metode chirurgicale care nu sunt decât o  mascare exterioară a îmbătrânirii inerente.
Un regim alimentar sănătos şi asanele (posturile corporale) sunt cele mai de bază aspecte prin care Yoga poate aduce o contribuţie. Un alt aspect este prevenirea unor boli precum Parkinson sau Alzheimer.
Yoghinii avansaţi sunt un exemplu uimitor de sănătate fizică şi mentală la orice vârstă, arătându-ne o cale de a îmbătrâni frumos, fără să ne pierdem facultăţile mentale.

În domeniul psihoterapiei şi pishanalizei se observă o reiterare şi reinterpretare a conceptelor antice din Yoga. Multe concepte moderne , precum identificarea şi proiectia sunt similare celor din psihologia Yoga. CG  Jung a fost foarte interesat de Yoga şi de înţelepciunea orientală, afirmând: "Chakrele reprezintă un efort real de reprezentare simbolică a  psihicului".

Teoria bazată pe Klesha (cauzele care provoacă suferinţa) este un  model
excelent de psihoterapie, combinată cu terapiile emoţionale bazate pe Swadyaya (proces de introspecţie, observare şi analiză a propriei persoane), Pranayama (tehnici  de respiraţie), Pratyahara (practica retragerii  simţurilor ), Dharana (concentrare), Dhyana (meditaţie) şi Bhajan (cântece devoţionale).

Dezvoltarea unor atitudini psihologice benefice, pentru a stabiliza şi a aduce claritate minţii se realizează prin Vairagya (capacitatea de discernământ), Chitta Prasadanam (liniştirea minţii) precum şi prin sfaturile lui Patanjali: mintea se curăţă prin cultivarea sentimentelor de prietenie faţă de cei care sunt fericiţi, compasiune pentru cei care suferă, bunăvoinţa faţă de cei care sunt virtuoşi şi indiferenţă sau de neutralitate faţă de cei pe care ii percepem ca răi.

Yoga şi medicina modernă nu se exclud una pe cealaltă ci sunt sisteme complementare. Colaborarea lor va avea un impact semnificativ asupra sistemului nostru de îngrijire a sănătăţii, îmbinarea lor având potenţialul de a ne arăta calea pentru a trăi o stare de sănătate globală.
Cu referire la îmbinarea dintre Yoga şi medicina modernă Doctorul Steven F Brena din Australia face următoarele afirmaţii:  "Domeniul real de convergenţă constă in recunoaşterea faptului că legile materiei  fizice sunt obligatorii numai până la un anumit
punct, dincolo de  ele, omul poate găsi libertateainterioară, folosindu-şi puterea voinţei şi  tehnicile corespunzătoare pentru a-şi selecta obiceiurile şi pentru a obţine  control asupra funcţionării viscerale şi emoţionale.
Psihologia ne spune că funcţiile noastre biologice sunt limitate de ritmicitatea fenomenelor pământeşti  dar, de asemenea, a demonstrat că performanţele noastre pot fi controlate prin  antrenament, care nu este influenţat de ritmul circadian. E ca şi cum  investigaţiile ştiinţifice îl arată într-o parte pe om legat de pământ, la fel  ca orice altă creatură, în timp ce din altă perspectivă par să dovedească faptul  că potenţialele umane sunt mai mari decât forţele care ne leagă - este exact  ceea ce Vedele au spus acum mii de ani.
Din cauza lipsei de control asupra sistemelor noastre viscerale, suntem adesea prea risipitori în cheltuirea capitalului de energie. Suntem mereu tensionaţi şi agresivi în orice activitate am efectua, mereu în competiţie cu cineva sau cu noi înşine, ne pierdem energia în acţiuni confuze şi reacţii proaste. De multe ori nu facem faţă unor situaţii date în urma unei evaluări raţionale şi inteligente, ci cu izbucniri emotionale, arzând o mulţime de combustibil. Experienţa acumulată din diverse centre de reabilitare in jurul lumii, care se ocupă cu o varietate de handicapuri, confirmă faptul că potenţialul nostru e mult mai mare decât presupunem, cu condiţia ca noi sa ne antrenăm adecvat eforturile şi consumarea energiei de care dispunem. Yoga a fost de părere că secretul împlinirii în viaţa şi evoluţia spirituală constă în capacitatea de a concentra energia vitală în locul disipării acesteia. 
De-a lungul drumului, în timp ce caută realizarea  spirituală, omul poate descoperi, de asemenea, cheia pentru sănătate, bucurie şi  libertate interioară. În acest domeniu de gândire şi de predare, antica  disciplină Yoga se întâlneşte şi este de acord cu investigaţiile din ce în ce  mai avansate în domeniul ştiinţelor medicale.