Borderline
Denumirea de tulburare de personalitate borderline a aparut in urma teoriilor din anii 40-50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale. Aceasta tulburare a fost numita de-a lungul timpului sindromul de granita, stare de granita, caracter psihotic, psihoza de granita, schizofrenie pseudonevrotica (George Ionescu - "Tulburarile personalitatii").
Tulburarea borderline este ilustrata in plan clinic printr-un "pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate accentuata" (DSM-IV).
Tulburarea de personalitate borderline poate fi o conditie medicala suparatoare, atat pentru pacient cat si pentru cei din jurul sau. Pacientul cu personalitate borderline are dificultati in controlarea emotiilor si este deseori in stare de revolta – probabil datorita unor experiente traumatice in copilarie sau unor disfunctionalitati cerebrale.
In cazul acestei tulburari imaginea de sine a pacientului este distorsionata, facandu-l sa se simta fara valoare si in mod fundamental imperfect. Mania,impulsivitatea si frecventele schimbari de dispozitie il pot indeparta de cei din jur, desi pacientul isi doreste cu disperare relatii afectuoase.
Constientizarea crescuta si cercetarile despre aceasta afectiune ajuta la imbunatatirea tratamentului si la o mai buna intelegere a personalitatii borderline. Noile date indica faptul ca tulburarea de personalitate borderline se amelioreaza in timp, astfel incat pacientii pot avea o viata fericita si implinita.Tulburarea de personalitate borderline afecteaza felul in care persoana se vede pe sine, felul in care relationeaza cu ceilalti si felul in care se comporta.
Pacientul are sentimentul unei nesigurante fata de cine este el. Acest lucru inseamna ca imaginea de sine a acestuia sufera schimbari rapide si repetate. Uneori se poate vedea ca fiind foarte rau, iar alte ori sa se simta ca si cum nu ar exista deloc. O imagine de sine instabila poate duce la schimbari frecvente ale locului de munca, prietenilor, scopurilor, valorilor si identitatii de gen.
De obicei pacientul are relatii agitate. Poate avea relatii de tip dragoste-ura cu ceilalti. Poate idealiza la un moment dat pe cineva pentru ca apoi sa se schimbe dramatic si brusc in furie si ura, din cauza unor greseli marunte sau a unor neintelegeri minore. Acest lucru se intampla intrucat persoanele cu aceasta tulburare accepta cu dificultate zonele gri – pentru ele lucrurile sunt ori albe ori negre. Spre exemplu, in ochii unei persoane cu tulburare de personalitate borderline, cineva poate fi ori bun ori rau. Si aceeasi persoana poate parea buna intr-o zi si rea in urmatoarea.
Alte semne si simptome ale tulburarii de personalitate borderline sunt:
- comportamente impulsive si riscante, cum ar fi condus periculos, relatii sexuale neprotejate, joc de noroc compulsiv si abuzul de droguri ilicite
- emotii puternice care se schimba in mod frecvent
- episoade intense dar scurte de anxietate sau depresie
- manie nemotivata, uneori ajungand pana la confruntare fizica
- dificultati in controlarea emotiilor si impulsurilor
- comportament suicidar
- teama de a ramane singur.
Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1-3%. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe.
Posibilele cauze sunt:
- factori genetici: unele studii pe gemeni si familii indica faptul ca tulburarea de personalitate ar putea fi mostenita
- factori de mediu: multi pacienti cu aceasta tulburare au un istoric de abuz in copilarie, neglijare sau separare de ingrijitori sau persoanele dragi
- anomalii cerebrale: cateva cercetari au aratat unele modificari in anumite arii cerebrale care regleaza activitatea emotionala, impulsivitatea si agresivitatea. In plus, anumiti neurotransmitatori cerebrali, responsabili pentru reglarea dispozitiei, cum ar fi serotonina, nu functioneaza normal.
Cel mai probabil, o combinatie a acestor factori duc la aparitia tulburarii de personalitate borderline.
Personalitatea se formeaza in timpul copilariei. Este modelata atat de tendinte mostenite cat si de factorii de mediu, sau de experientele din copilarie. Exista anumiti factori legati de dezvoltarea personalitatii care pot creste riscul de aparitie a tulburarii de personalitate borderline.
Acestia sunt:
- predispozitia ereditara: prezenta afectiunii la un membru al familiei – mama, tata sau frate – creste riscul de aparitie la alti membrii
- abuzul in copilarie: multe persoane cu aceasta tulburare afirma ca au suferit un abuz fizic sau sexual in copilarie
- neglijarea: unele persoane cu aceasta tulburare descriu deprivare severa, neglijare si abandon in timpul copilariei.
De asemeni, personalitatea borderline este mai frecventa la femei decat la barbati.Tulburarile de personalitate se diagnosticheaza pe baza semnelor si simptomelor si prin evaluare psihologica. Pentru a putea fi pus acest diagnostic este nevoie sa fie indeplinite criteriile din manualul de diagnostic.
Pentru tulburarea de personalitate borderline trebuie sa fie prezente cel putin 5 dintre urmatoarele criterii:
- teama intensa de abandon
- un model de relatii instabile
- imagine de sine instabila
- comportamente impulsive si autodistructive
- comportament suicidar si automutilare
- schimbari frecvente de dispozitie
- sentiment cronic de gol interior
- manie fara motiv
- episoade de paranoia si de pierdere a contactului cu realitatea.
Diagnosticul de tulburare de personalitate borderline este pus doar la adulti, nu la copii sau adolescenti. Acest lucru deoarece semnele si simptomele tulburarii de personalitate prezente la varste mici pot dispare odata cu maturi.
Tulburarea de personalitate borderline poate afecta multe arii ale vietii. Relatiile interpersonale, profesia, scoala, activitatile sociale si imaginea de sine pot fi afectate in mod negativ. Pierderile repetate ale serviciului si divorturile sunt frecvente. Automutilarea, cum ar fi taierea pielii sau arderea, pot duce la aparitia unor cicatrici si la spitalizari frecvente. Rata sinuciderilor intre persoanele cu personalitate borderline este foarte mare, ajungand pana la 10-15%.
In plus, ei pot avea si alte afectiuni mentale, cum ar fi:
- depresie
- abuz de substante
- tulburari de anxietate
- tulburari de alimentatie
- tulburare bipolara
- alte tulburari de personalitate.
Datorita comportamentului riscant, impulsiv sunt mai vulnerabili la sarcini neprogramate, boli cu transmitere sexuala, accidente rutiere si agresiuni fizice. De asemeni pot fi implicate in relatii abuzive, fie ca abuzatori sau ca abuzati.
Studiile efectuate de Dr. Marsha M. Linehan pe pacientii cu borderline, si metoda de terapie propusa de aceasta, au scos din obscuritate temuta si evitata tulburare de personalitate, oferind noi posibilitati de a-i ajuta pe cei afectati de ea sa duca o viata cel putin suportabila.
Tulburarea borderline este ilustrata in plan clinic printr-un "pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate accentuata" (DSM-IV).
Tulburarea de personalitate borderline poate fi o conditie medicala suparatoare, atat pentru pacient cat si pentru cei din jurul sau. Pacientul cu personalitate borderline are dificultati in controlarea emotiilor si este deseori in stare de revolta – probabil datorita unor experiente traumatice in copilarie sau unor disfunctionalitati cerebrale.
In cazul acestei tulburari imaginea de sine a pacientului este distorsionata, facandu-l sa se simta fara valoare si in mod fundamental imperfect. Mania,impulsivitatea si frecventele schimbari de dispozitie il pot indeparta de cei din jur, desi pacientul isi doreste cu disperare relatii afectuoase.
Constientizarea crescuta si cercetarile despre aceasta afectiune ajuta la imbunatatirea tratamentului si la o mai buna intelegere a personalitatii borderline. Noile date indica faptul ca tulburarea de personalitate borderline se amelioreaza in timp, astfel incat pacientii pot avea o viata fericita si implinita.Tulburarea de personalitate borderline afecteaza felul in care persoana se vede pe sine, felul in care relationeaza cu ceilalti si felul in care se comporta.
Pacientul are sentimentul unei nesigurante fata de cine este el. Acest lucru inseamna ca imaginea de sine a acestuia sufera schimbari rapide si repetate. Uneori se poate vedea ca fiind foarte rau, iar alte ori sa se simta ca si cum nu ar exista deloc. O imagine de sine instabila poate duce la schimbari frecvente ale locului de munca, prietenilor, scopurilor, valorilor si identitatii de gen.
De obicei pacientul are relatii agitate. Poate avea relatii de tip dragoste-ura cu ceilalti. Poate idealiza la un moment dat pe cineva pentru ca apoi sa se schimbe dramatic si brusc in furie si ura, din cauza unor greseli marunte sau a unor neintelegeri minore. Acest lucru se intampla intrucat persoanele cu aceasta tulburare accepta cu dificultate zonele gri – pentru ele lucrurile sunt ori albe ori negre. Spre exemplu, in ochii unei persoane cu tulburare de personalitate borderline, cineva poate fi ori bun ori rau. Si aceeasi persoana poate parea buna intr-o zi si rea in urmatoarea.
Alte semne si simptome ale tulburarii de personalitate borderline sunt:
- comportamente impulsive si riscante, cum ar fi condus periculos, relatii sexuale neprotejate, joc de noroc compulsiv si abuzul de droguri ilicite
- emotii puternice care se schimba in mod frecvent
- episoade intense dar scurte de anxietate sau depresie
- manie nemotivata, uneori ajungand pana la confruntare fizica
- dificultati in controlarea emotiilor si impulsurilor
- comportament suicidar
- teama de a ramane singur.
Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1-3%. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe.
Posibilele cauze sunt:
- factori genetici: unele studii pe gemeni si familii indica faptul ca tulburarea de personalitate ar putea fi mostenita
- factori de mediu: multi pacienti cu aceasta tulburare au un istoric de abuz in copilarie, neglijare sau separare de ingrijitori sau persoanele dragi
- anomalii cerebrale: cateva cercetari au aratat unele modificari in anumite arii cerebrale care regleaza activitatea emotionala, impulsivitatea si agresivitatea. In plus, anumiti neurotransmitatori cerebrali, responsabili pentru reglarea dispozitiei, cum ar fi serotonina, nu functioneaza normal.
Cel mai probabil, o combinatie a acestor factori duc la aparitia tulburarii de personalitate borderline.
Personalitatea se formeaza in timpul copilariei. Este modelata atat de tendinte mostenite cat si de factorii de mediu, sau de experientele din copilarie. Exista anumiti factori legati de dezvoltarea personalitatii care pot creste riscul de aparitie a tulburarii de personalitate borderline.
Acestia sunt:
- predispozitia ereditara: prezenta afectiunii la un membru al familiei – mama, tata sau frate – creste riscul de aparitie la alti membrii
- abuzul in copilarie: multe persoane cu aceasta tulburare afirma ca au suferit un abuz fizic sau sexual in copilarie
- neglijarea: unele persoane cu aceasta tulburare descriu deprivare severa, neglijare si abandon in timpul copilariei.
De asemeni, personalitatea borderline este mai frecventa la femei decat la barbati.Tulburarile de personalitate se diagnosticheaza pe baza semnelor si simptomelor si prin evaluare psihologica. Pentru a putea fi pus acest diagnostic este nevoie sa fie indeplinite criteriile din manualul de diagnostic.
Pentru tulburarea de personalitate borderline trebuie sa fie prezente cel putin 5 dintre urmatoarele criterii:
- teama intensa de abandon
- un model de relatii instabile
- imagine de sine instabila
- comportamente impulsive si autodistructive
- comportament suicidar si automutilare
- schimbari frecvente de dispozitie
- sentiment cronic de gol interior
- manie fara motiv
- episoade de paranoia si de pierdere a contactului cu realitatea.
Diagnosticul de tulburare de personalitate borderline este pus doar la adulti, nu la copii sau adolescenti. Acest lucru deoarece semnele si simptomele tulburarii de personalitate prezente la varste mici pot dispare odata cu maturi.
Tulburarea de personalitate borderline poate afecta multe arii ale vietii. Relatiile interpersonale, profesia, scoala, activitatile sociale si imaginea de sine pot fi afectate in mod negativ. Pierderile repetate ale serviciului si divorturile sunt frecvente. Automutilarea, cum ar fi taierea pielii sau arderea, pot duce la aparitia unor cicatrici si la spitalizari frecvente. Rata sinuciderilor intre persoanele cu personalitate borderline este foarte mare, ajungand pana la 10-15%.
In plus, ei pot avea si alte afectiuni mentale, cum ar fi:
- depresie
- abuz de substante
- tulburari de anxietate
- tulburari de alimentatie
- tulburare bipolara
- alte tulburari de personalitate.
Datorita comportamentului riscant, impulsiv sunt mai vulnerabili la sarcini neprogramate, boli cu transmitere sexuala, accidente rutiere si agresiuni fizice. De asemeni pot fi implicate in relatii abuzive, fie ca abuzatori sau ca abuzati.
Studiile efectuate de Dr. Marsha M. Linehan pe pacientii cu borderline, si metoda de terapie propusa de aceasta, au scos din obscuritate temuta si evitata tulburare de personalitate, oferind noi posibilitati de a-i ajuta pe cei afectati de ea sa duca o viata cel putin suportabila.
