SERVICII OFERITE:
- psihoterapie cognitiv - comportamentala pentru anxietate, depresie, atacuri de panica, stima de sine scazuta
- programe anti-stres prin tehnici meditative de tip mindfulnes si Yoga, de grup si individuale
- consiliere sexuala pentru adulti si adolescenti
Pentru programari dati click aici
CARACTERISTICI ALE DEPENDENTEI DE SEX SI DRAGOSTE
|
DE CE MEDITATIE?
Meditatia este putere. Desigur, poate ca nu s-ar zice, cand stai pe podea sau pe un scaun si nu faci nimic si - aparent - nu obtii nimic. Dar, in realitate, faci chiar foarte mult si obtii foarte mult cand meditezi. Puterea meditatiei consta in puterea de a elimina stresul, de a calma mintea si a relaxa corpul si in puterea de a invata sa accepti si sa iubesti ceea ce esti chiar acum. La fel ca exercitiul fizic pentru corp, meditatia este exercitiu mental pentru minte si spirit. Creand o zona-tampon intre tine si stresul vietii, meditatia este o oaza de liniste. De mii de ani, oameni din toata lumea - de la yoginii din India, sau calugarii budhisti, pana la calugaritele din Europa medievala - s-au bucurat de puterea meditatiei. Si tu te poti bucura de puterea meditatiei pe masura ce aceasta te schimba, te face mai sanatos, mai calm, mai imun la stres si te umple pana la refuz de bucurie nesfarsita! Dar ce este. totusi meditatia? Meditatia inseamna pentru fiecare altceva, astfel incat ce inseamna sau poate insemna meditatia pentru tine depinde, in mare parte, de cine esti, ce inveti, cine iti este profesor si pe ce traditie se bazeaza practica ta. Multe culturi considera meditatia parte integranta a vietii, dar forma pe care o ia aceasta meditatie variaza foarte mult. De exemple, muti considera ca rugaciunea si meditatia sunt acelasi lucru - indiferent de religia pe care o practica si cui se roaga. Iata cateva dintre tipurile de meditatie:
John Kabat-Zinn, fondatorul si directorul Clinicii de Reducere a Stresului de la Centrul de medicina din Massachusetts, a spus ca meditatie si medicina au aceeasi radacina, medicus, care inseamna a vindeca, sau a masura, ambele cautand sa refaca "masura corecta interioara, cand totul e in echilibru si homeostatic din punct de vedere fiziologic." Meditatia inseamna mai mult decat un antrenament de linistire a mintii si relaxare a corpului, ea poate ajuta atunci cand exista deja o boala fizica sau psihica. In meditatie ne amintim de noi insine, si asta poate ajuta corpul sa-si redobandeasca puterea de vindecare. |
Stresul si Cortizolul – Hormonul Perfid
Instinctul nostru ancestral este extrem de depasit in aceasta societate in care ne confruntam cu factorii de stres mai mult ca niciodata. Instinctul „lupta sau fugi!” actioneaza prin intermediul simturilor, declansand secretia adrenalinei, cortizolului si ai altor hormoni ai stresului, atunci cand identifica un pericol. Chiar si claxonul strident al unei masini poate declansa acest instinct, cu respectiva portie de hormoni, ca anticipatie a unui conflict care nu se materializeaza niciodata.
Schimbarea serviciului, a locuintei, a partenerului de viata, conflictele maritale sau stresul de fond de la locul de munca pot cauza suficiente griji – pacalind astfel creierul -, care se raporteaza la acesti factori ca la taisul de sabie al dentitiei unui tigru. Ca urmare, hormonii secretati nu sunt utilizati deoarece nu se produce nici o lupta si nici o fuga. Din acest motiv, ramanem alertati sub impactul coroziv al cortizolului in organism.
Cortizolul este extrem de distructiv. Ataca muschii moi interni (inima, plamanii, intestinele), si a fost asociat cu multe afectiuni, printre care si boala Alzheimer, din cauza rolului jucat in distrugerea celulelor cerebrale. Corpul nostru, pesemne recunoscand acest pericol, incearca sa elimine reziduurile printr-un proces de substitutie, de regula printr-un act fizic (sport, munca fizica), insa mult mai adesea prin intermediul unor actiuni neadcvate. Precum furia la volan, disputele maritale, reactiile de iritatie, si foarte adesea, violenta. Poate eliminam o cantitate oarecare de stres astfel, insa este la fel de adevarat ca atunci cand ne certam, producem mai mult stres. Astfel, se ajunge la stocarea stresului intr-un plan subteran unde fermenteaza, sporind in intensitate. Pe termen lung, acest fenomen este profund daunator sanatatii noastre, putand cauza atat tulburari medii, cat si unele grave sau chiar letale.
Iata cateva simptome sau consecinte ale stresului de termen lung:
O mare parte din stresul cotidian este produs si pereptuat de noi insine. Adesea producem stresul fie prin propriile modele de gandire negativa sau distorsionata, la care se adauga vechi agenti de stres care nu au fost prelucrati corespunzator. Numai viziunea noastra este cea care face din evenimentele neplacute dezastre pe punctul de a ne ruina.
Printr-un antrenament perseverent si prin asimilarea unor cunostiinte adecvate, putem sa operam schimbari pozitive asupra perceptiei noastre.
Stresul autoindus sau stresul care se pereptueaza cu de la sine putere constituie unul dintre cei mai mari inamici ai organismului. Nu doar ca suntem expusi unor agenti de stres actuali, ci, totodata ne confruntam si cu unii din trecut. Obstinatia de a reitera agenti de stres din trecut se datoreaza partial incapacitatii noastre de a-i ierta pe ceilalti sau pe noi insine. Prin urmare, ori de cate ori privirea mentala retraieste necazurile din trecut, organismul le retraieste la randu-i, ca si cum s-ar intampla in premiera.
Deci ceea ce este perceput ca infricosator, asadar stresant, nu este, de cele mai multe ori, astfel. Gandurile noastre au o mare insemnatate deoarece determina efectiv ce simtim si cum actionam.
Cateva sugestii pentru o viata cu mai putin stres:
· Ascultati muzica clasica sau de relaxare
· Inconjurati-va de obiecte frumoase de arta
· Nu criticati
· Daruiti
· Ascultati
· Acceptati
· Iertati
· Petreceti timp in aer liber
· Meditati
·
Instinctul nostru ancestral este extrem de depasit in aceasta societate in care ne confruntam cu factorii de stres mai mult ca niciodata. Instinctul „lupta sau fugi!” actioneaza prin intermediul simturilor, declansand secretia adrenalinei, cortizolului si ai altor hormoni ai stresului, atunci cand identifica un pericol. Chiar si claxonul strident al unei masini poate declansa acest instinct, cu respectiva portie de hormoni, ca anticipatie a unui conflict care nu se materializeaza niciodata.
Schimbarea serviciului, a locuintei, a partenerului de viata, conflictele maritale sau stresul de fond de la locul de munca pot cauza suficiente griji – pacalind astfel creierul -, care se raporteaza la acesti factori ca la taisul de sabie al dentitiei unui tigru. Ca urmare, hormonii secretati nu sunt utilizati deoarece nu se produce nici o lupta si nici o fuga. Din acest motiv, ramanem alertati sub impactul coroziv al cortizolului in organism.
Cortizolul este extrem de distructiv. Ataca muschii moi interni (inima, plamanii, intestinele), si a fost asociat cu multe afectiuni, printre care si boala Alzheimer, din cauza rolului jucat in distrugerea celulelor cerebrale. Corpul nostru, pesemne recunoscand acest pericol, incearca sa elimine reziduurile printr-un proces de substitutie, de regula printr-un act fizic (sport, munca fizica), insa mult mai adesea prin intermediul unor actiuni neadcvate. Precum furia la volan, disputele maritale, reactiile de iritatie, si foarte adesea, violenta. Poate eliminam o cantitate oarecare de stres astfel, insa este la fel de adevarat ca atunci cand ne certam, producem mai mult stres. Astfel, se ajunge la stocarea stresului intr-un plan subteran unde fermenteaza, sporind in intensitate. Pe termen lung, acest fenomen este profund daunator sanatatii noastre, putand cauza atat tulburari medii, cat si unele grave sau chiar letale.
Iata cateva simptome sau consecinte ale stresului de termen lung:
- Boli autoimune
- Cancer
- Migrena
- Insomnia
- Depresia
- Atacul de cord si angina pectoral
- Atacul cerebral
- Anorexia nervoasa
- Obezitatea
- Eczemele si psoriazisul
- Diabetul
- Anxietatea
- Sindromul colonului iritabil
- Colita ulceroasa
- Rinita alergica si alergiile
- Artrita
- Hipertiroidismul
- Indigestia
- Palpitatiile
- Rosul unghiilor
- Spasme nervoase
- Ejacularea precoce
- Infertilitatea
- Iregularitatea menstruala
- Urinatul frecvent
- Astmul
- Tuberculoza
O mare parte din stresul cotidian este produs si pereptuat de noi insine. Adesea producem stresul fie prin propriile modele de gandire negativa sau distorsionata, la care se adauga vechi agenti de stres care nu au fost prelucrati corespunzator. Numai viziunea noastra este cea care face din evenimentele neplacute dezastre pe punctul de a ne ruina.
Printr-un antrenament perseverent si prin asimilarea unor cunostiinte adecvate, putem sa operam schimbari pozitive asupra perceptiei noastre.
Stresul autoindus sau stresul care se pereptueaza cu de la sine putere constituie unul dintre cei mai mari inamici ai organismului. Nu doar ca suntem expusi unor agenti de stres actuali, ci, totodata ne confruntam si cu unii din trecut. Obstinatia de a reitera agenti de stres din trecut se datoreaza partial incapacitatii noastre de a-i ierta pe ceilalti sau pe noi insine. Prin urmare, ori de cate ori privirea mentala retraieste necazurile din trecut, organismul le retraieste la randu-i, ca si cum s-ar intampla in premiera.
Deci ceea ce este perceput ca infricosator, asadar stresant, nu este, de cele mai multe ori, astfel. Gandurile noastre au o mare insemnatate deoarece determina efectiv ce simtim si cum actionam.
Cateva sugestii pentru o viata cu mai putin stres:
· Ascultati muzica clasica sau de relaxare
· Inconjurati-va de obiecte frumoase de arta
· Nu criticati
· Daruiti
· Ascultati
· Acceptati
· Iertati
· Petreceti timp in aer liber
· Meditati
·
programare online
"Semeni o faptă, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un caracter; semeni un caracter, culegi un destin."
"Semeni o faptă, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un caracter; semeni un caracter, culegi un destin."
